Apiterapia inseamna tratament cu produse apicole. Efectele benefice ale acestor produse sunt cunoscute inca din timpuri stravechi. In cea mai veche carte din India, Rig-Veda, scrisa intre anii 3000-2000 i.Hr., atat Mierea cat si albinele sunt amintite de mai multe ori. In civilizatia egipteana, inca din timpul primei dinastii, anul 3200 i.Hr., albina reprezinta simbolul regelui. Mierea apare mentionata si in lucrari literare vechi grecesti, de exemplu in Iliada si Odiseea.
Apiterapia este terapia traditionala care foloseste Mierea, polenul, ceara, laptisorul de matca, propolisul si veninul albinelor, dar si alte produse ce tin de stup, in vederea mentinerii sanatatii corpului omenesc.

Mierea

Mierea este un aliment cu proprietati specifice, este foarte cunoscuta si foarte des folosita avand importante efecte terapautice.
Mierea de salcam este transparenta imediat dupa recoltare, insa culoarea ei va depinde de fagurii in care a fost facuta: astfel, poate avea nuante de la incolor la galben pai sau galben deschis. Mierea de salcam are un gust placut, dulce, este vascoasa si fluida si nu prezinta semne de cristalizare cand este proaspata. Se cristalizeaza dupa 1,5-2 ani, dar nici atunci in totalitate.
Are efect de calmare a tusei, antiseptic, in tratamentul asteniei si in tratamentul nevrozelor.
Mierea de salcam galben japonez este antihemoragica, micsorand timpul de coagulare si regleaza menstruatia. Ea influenteaza de asemenea functiile digestive.
Mierea de tei pastreaza aroma puternica a teiului, are reflexe luminoase galbene - portocalii. Este fluida, cu gust parfumat si proaspat. Mierea de tei este calmanta si sedativa.
Mierea poliflora are aspect limpede, cu nuante de chihlimbar. Mirosul foarte expresiv denota un buchet nuantat de arome, bine echilibrat, care scoate in evidenta multitudinea de flori care il compun.
Mierea de castan decongestioneaza ficatul si prostata, favorizand circulatia sanguina; Mierea de mar este tonica si antidiareica; Mierea de papadie este depurativa si usor laxativa; Mierea de rapita este indicata in tratamentul local al ulcerelor varicoase; Mierea de mure este tonica si antidiareica; Mierea de cimbrisor este antiseptica si afrodisiaca.
Mierea este un aliment foarte sanatos. Ea se poate consuma ca atare sau ca adaos la ceai, lapte, alte bauturi, sub forma de tartine. Cu ajutorul mierii se pot prepara prajituri perfect tolerabile, care, dupa opinia nutritionistilor, pot inlocui prajiturile obisnuite, care sunt in general stimulatoare ale aciditatii.
Asupra aparatului cardiovascular Mierea are un puternic rol de lubrifiant al vaselor de sange, ajutand in acelasi timp si la optimizarea functionarii cordului. Laptisorul de matca in amestec cu Mierea are functii vasodilatatoare.

ATENTIE!
Persoanele bolnave de diabet NU vor consuma miere si produse din miere decât sub îndrumarea medicului!
Copiii sub un an NU vor consuma miere! Mierea poate fi o sursa potentiala de spori de Clostridium botulinum, care nu afecteaza tinerii si adultii cu o microflora intestinala normala, dar care poate declansa botulismul infantil la unii copii sub un an.



Laptisorul de matca

Un alt produs apicol des intrebuintat este laptisorul de matca. Acesta reprezinta substanta complexa produsa de albinele lucratoare pentru a hrani regina stupului (matca). Concentratul de nutrienti ii permite reginei sa supravietuiasca peste 5 ani, in timp ce durata medie de viata a unei albine lucratoare este de doar 2-4 luni de zile. Nutrientii din compozitie sunt atat de hranitori incat regina este capabila sa depuna 2.000-3.000 de oua intr-o singura zi. Laptisorul de matca contine intregul complex al vitaminelor B, vitamina B5 (acidul pantotenic) si vitamina B6 gasindu-se intr-o concentratie mai mare. Este, de asemenea, singura sursa naturala de acetat de colina. Laptisorul de matca mai contine vitaminele A, C, D, E, minerale, enzime si 18 tipuri de aminoacizi. Revigoreaza organismul, mentine starea de sanatate a oaselor, a musculaturii si este un excelent tonic si intaritor al sistemului imunitar. Este, de asemenea, un supliment deosebit pentru imbunatatirea performantei sportive. El are efect benefic in ateroscleroza, disfunctii sexuale, hematopatii, gastrite, in prevenirea astmului bronsic, este hepatoprotector si vitaminizant. Are efect de stimulare a sistemului nervos parasimpatic.

Ceara
Albinele construiesc din ceara celulele fagurilor, în care sunt adapostite larvele sau rezervele de miere. Ceara este produsa de glande abdominale în pelicule translucide, incolore. Cu ajutorul picioarelor posterioare, aceste pelicule sunt desprinse, aduse în gura pentru a fi mestecate, apoi lipite pentru a alcatui celule perfecte ale fagurilor.
Ceara nu este, deci, un produs de origine vegetala, ci o secretie a albinei.
Este utilizata pentru diverse tratamente cosmetice.

Polenul
Graunciorii de polen sunt celule sexuale masculine, organul de reproducere mascul al plantelor superioare. Un rol deosebit în compozitia polenului îl au enzimele care accelereaza si regleaza procesele vitale. Polenul este astfel cel mai important element de crestere pentru albine, dar si pentru refacerea tesuturilor uzate.
Este adus în stup tot de culegatoare, la ore la care umiditatea atmosferica este ceva mai crescuta, dimineata si spre seara.
Dupa culoare, ne putem da seama de planta din care provine: albastrui de la nalba, rosu de la par, piersic, castan, galben-auriu de la alun si papadie, mov de la coriandru, negru de la mac, cenusiu de la soia, galben deschis de la floarea soarelui.
Nu trebuie sa ne mire ca polenul pus în vânzare este multicolor, deoarece albinele nu culeg polen doar de la o singura planta, asa cum fac cu Mierea, ci prefera diversitatea.
Polenul este alcatuit din proteine, aminoacizi liberi, acizi grasi, vitamine, microelemente, hidrati de carbon, vitamine si antibiotice.
Pentru albine, polenul mai vechi de un an este mai putin eficient, au observat prisacarii, deci si pentru om ar fi bine sa fie consumat polen proaspat.


Propolisul
Propolisul este cel mai natural antibiotic pe care l-a utilizat omul vreodata. Este remarcabil faptul ca acesta descoperire dateaza de peste 2000 de ani. Efecte sale bactericide se cunosc inca de la aparitia primelor scrieri istorice. In medicina populara propolisul este foarte cunoscut si des utilizat. Grecii, romanii si egiptenii antici raporteaza utilizarea propolisului pentru proprietatile sale curative mai ales asupra unor leziuni ale pielii. In ziua de azi aceste proprietati au fost demonstrate stiintific. El este un antibiotic la fel de eficient ca streptomicina si penicilina, administrate frecvent. Propolisul, ca si antibioticele obtinute industrial, are actiune decisiva asupra unui mase de germeni cum sunt stafilococii, streptococii dar si alte bacterii. In plus, propolisul, comparativ cu antibioticele industriale, nu prezinta efecte adverse. Se considera ca efectul antibiotic al propolisului este datorat continutului ridicat de flavonoide (41 de tipuri).
Flavonoidele mai au rol si in cresterea parului, stimuleaza circulatia sangvina. De asemena, stimuleaza eliminarea bilei, a urinei si secretia endocrina mai ales la nivelul glandei tiroide, pancreas, suprarenale cu efect asupra intregului organism. Astfel, flavonoidele nu sunt doar substante cu efect antibiotic, ele dau rezultate bune si in tratarea gastritei, a ulcerului, reumatismului, a racelii si gripei. Dar inca nu se cunoaste totul despre propolis. Se pare ca proprietatile sale curative sunt nelimitate.
Secretat mai ales de mugurii plopului, dar si de cires, prun, brad, piersic, castan, pin, propolisul este si el cules de un numar restrâns de albine culegatoare. Rasinos, cleios, insolubil în apa, dar usor solubil în alcool, colorat de la galben la verde închis, dar si rosiatic si chiar negru, este cules mai ales în lunile august si septembrie.
Albinele îl prelucreaza cu ajutorul poleinei, învelisul graunciorului de polen, care este regurgitata în amestec cu saliva încarcata de antibiotice, care sunt astfel încorporate în propolis.
Continând numeroase antibiotice, este folosit de albine pentru îndepartarea din stup a agentilor patogeni. Substantele balsamice continute, aldehidele aromatice si uleiurile eterice, sunt degajate si purifica atmosfera din stup.
Efecte constatate:
- antimicrobian (distruge bacteriile si virusii)
- antiparazitar (anihileaza Giardia si Trichomonas)
- antiinflamator, cicatrizant si regenerant
- antioxidant
- antitumoral si radioprotector
- imunomodulator (stimuleaza producerea de anticorpi, crescând rezistenta corpului la boli)
- bronhodilatator (permitând eliminarea secretiilor), de unde eficacitatea în tratarea afectiunilor respiratorii, astm, bronsita, stari gripaleAlbinele construiesc din ceara celulele fagurilor, în care sunt adapostite larvele sau rezervele de miere. Ceara este produsa de glande abdominale în pelicule translucide, incolore. Cu ajutorul picioarelor posterioare, aceste pelicule sunt desprinse, aduse în gura pentru a fi mestecate, apoi lipite pentru a alcatui celule perfecte ale fagurilor.

Veninul
Veninul este un produs toxic al albinelor, destinat dusmanilor stupului. Contine substante neurotoxice si corozive, ca acidul fosforic, acid formic, histidina, fosfataza D cu rol de hemolizant si melitina, care produce inflamarea tesutului in care a fost injectat veninul.
In doze terapeutice, acelasi venin poate avea efecte benefice, mai ales ca antiinflamator, motiv pentru care este folosit in tratamentul reumatismului.
Produsele apicole mai sunt utilizate in industria cosmetica, avand efect calmant, hidratant si revitalizant asupra tenului.